1 Paragraful 1413 din Catehismul Bisericii Catolice afirmă că, prin consacrarea realizată de preot (preot sau episcop), are loc transsubstanțierea pâinii și vinului în Trupul și Sângele lui Hristos. Deși gustul, mirosul și caracteristicile fizice ale pâinii și vinului rămân, substanța lor se schimbă complet (nu mai este pâine, nu mai este vin, ci Hristos în Trup, Sânge, Suflet și Divinitate, prezent în mod real și viu, glorios).
Euharistia este centrul credinței catolice, reprezentând jertfa unică a lui Hristos care este perpetuată și actualizată (devine prezentă) în fiecare celebrare a Liturghiei. Conform Scrisorii către Evrei, jertfa lui Hristos este "unică și irepetabilă" (Evrei 7,27; 9,26; 10,10). Aceasta înseamnă că Hristos s-a oferit o dată pentru totdeauna pentru mântuirea omenirii, iar Euharistia face prezent acest sacrificiu fără a-l repeta.
Iisus a instituit Euharistia la Cina cea de Taină, așa cum este relatat în Evanghelii și în scrisorile Sfântului Pavel. În acea ocazie, El a luat pâinea și vinul și a spus: "Acesta este Trupul meu... Acesta este Sângele meu" (Matei 26,26-28; Luca 22,19-20; 1 Corinteni 11,23-25). Astfel, Iisus le-a dat apostolilor și întregii Biserici porunca de a celebra Euharistia în amintirea Lui, perpetuând jertfa Sa de-a lungul secolelor.
În Ioan 6, Iisus se prezintă drept "Pâinea Vieții", spunând: "Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer; cine mănâncă din această pâine va trăi veșnic" (Ioan 6,51). El este "adevărata mâncare și adevărata băutură" (Ioan 6,53-56), nu doar un simbol, ci prezența reală a lui Hristos în Euharistie.
Când participăm la Euharistie, nu doar ne amintim de jertfa lui Hristos, ci devenim parte din ea. Sfântul Pavel afirmă că, mâncând pâinea și bând din potir, participăm la Trupul și Sângele lui Hristos (1 Corinteni 10,16-17). De fiecare dată când Euharistia este celebrată, jertfa lui Hristos este adusă în prezent, așa cum El însuși a poruncit: "Faceți aceasta în amintirea Mea" (Luca 22,19).
Euharistia este, de asemenea, noul legământ în sângele lui Hristos (Luca 22,20; 1 Corinteni 11,25), reînnoind legământul dintre Dumnezeu și umanitate. În momentul comuniunii, trebuie să fim într-o stare de har, căci, după cum ne avertizează Sfântul Pavel, cine mănâncă și bea nevrednic "mănâncă și bea propria condamnare" (1 Corinteni 11,27-29). Așadar, Euharistia cere reverență și pregătire spirituală, deoarece Hristos este prezent în toată plinătatea Sa.
Pe scurt, Euharistia este misterul credinței, unde pâinea și vinul, prin transsubstanțiere, devin Trupul și Sângele lui Hristos, perpetuând jertfa Sa de răscumpărare și unindu-ne cu El în comuniune.
