1 Mărturisirea păcatelor către un preot este solid înrădăcinată în Scriptură și în tradiția Bisericii. După Învierea Sa, Iisus le-a conferit apostolilor puterea de a ierta păcatele, așa cum vedem în Ioan 20,22-23: „A suflat asupra lor și le-a zis: «Primiți Duhul Sfânt. Celor cărora le iertați păcatele, le vor fi iertate; celor cărora le veți ține, le vor fi ținute».” Aceasta demonstrează clar că Iisus a instituit sacramentul Reconcilierii, încredințând apostolilor misiunea de a ierta păcatele în Numele Său.
În plus, în Matei 16,19 și Matei 18,18, Iisus le oferă apostolilor puterea de „a lega și dezlega”, adică autoritatea de a ierta sau de a reține păcatele. Această putere a fost transmisă succesorilor apostolilor, episcopilor și preoților, care acționează ca miniștri ai reconcilierii, așa cum învață Sfântul Pavel în 2 Corinteni 5,18-20: „Dumnezeu ne-a împăcat cu Sine prin Hristos și ne-a încredințat ministerul reconcilierii.”
În Iacov 5,16, suntem îndemnați să „ne mărturisim păcatele unii altora”, subliniind rolul preoților în rugăciunea și mijlocirea pentru vindecarea spirituală a păcătosului. Aceasta este baza pentru practica mărturisirii sacramentale, unde preotul acționează în numele lui Hristos și al Bisericii.
Autoritatea de a ierta sau de a reține păcatele, menționată din nou în Ioan 20,23, arată clar că acest act este un sacrament necesar pentru a restabili comuniunea cu Dumnezeu și cu comunitatea. Iertarea păcatelor nu este doar o recomandare, ci o parte esențială a ministerului apostolic.
Luca 5,24 și Luca 24,47 arată că Hristos are puterea de a ierta păcatele și a conferit această autoritate apostolilor pentru ca reconcilierea să fie proclamată în Numele Său. Astfel, a mărturisi păcatele unui preot înseamnă a urma voința lui Hristos și a căuta reconcilierea cu Dumnezeu.
În cele din urmă, în Evrei 5,1-3, vedem că preoția în Noua Alianță include oferirea de jertfe pentru păcate. Prin urmare, preoții, ca slujitori ai lui Hristos, aduc iertarea și vindecarea spirituală prin sacramentul mărturisirii.
Așadar, a mărturisi păcatele preotului este un act de ascultare față de instituția divină a lui Hristos, care a dat Bisericii puterea de a ierta păcatele și de a restabili comuniunea credincioșilor cu Dumnezeu.
